Posts Tagged ‘Self Confidence’

In viata daca nu vrei sa auzi minciuni e bine sa nu pui intrebari…

Exista in fiecare din noi un mic demon ce ne biciuieste uneori sa spunem un mic neadevar, nu neaparat o minciuna, doar ceva nu chiar in deplin acord cu realitatea. De ce o facem? De ce nu ne da pace? Deoarece adevarul nu este intotdeauna ceea ce interlocutorul nostru doreste sa auda. Sau asa ne inchipuim noi, ca e mai bine sa-l protejam… Dar oare cu adevarat dorim sa nu ne ranim prietenii sau suntem egoisti defapt?  Ne este rusine cu adevarul? Probabil, de cele mai multe ori pot admite ca da. Este insa adevarul zamislit de propriile noastre fapte, poate nu din cele mai eroice sau mai brave, asa numitele prostioare cotidiene. Si in definitiv ajungem la concluzia precum ca suntem eminamente egoisti si tinem doar la imaginea noastra.  Este atat de simplu sa interpretezi un fapt intamplat si in 8 din 10 cazuri vei incerca sa te pui TU intr-o lumina cat mai favorabila. De ce facem asta? De unde setea aceasta dupa recunoasterea celorlalti? Pur si simplu este o forma de prostie omeneasca. Aceea de a cauta neostenit in ochii celor din jurul tau aprobarea ca esti o persoana interesanta si nepretuita.  Lipsa de siguranta de sine ( a se citi diferit de fudulie – care este o alta forma de prostie) si mediocritatea fac din majoritatea oamenilor de azi niste mincinosi si vanitosi in definitiv niste indivizi prosti.   Si eu sunt unul dintre ei. Dar admitand faptul ca sunt prost este un exercitiu de inteligenta si o dovada a faptului ca nu sunt un tampit cu epoleti in regula.   De aici incolo va fi greu sa ma mentin echidistant vis a vis de  prostie, deoarece ca orice alt cancer al omenirii te ataca si te consuma din-launtru catre exterior, rar dandu-ti de veste de marimea penibilitatii propriei persoane.

Nu ramane decat sa ma asum ca prost, unul ca si toti ceilalti ce incearca sa-si bucure sufletul si existenta cu tot ce-i ofera viata bun sau rau. Si cel mai important sa nu incerc sa consum din alte fiinte doar pentru ca mi se ofera prilejul. Important este de inteles ca a rani este extrem de facil, in genere sa faci rau este mai simplu decat sa faci bine cuiva. Gandeste-te cand a fost ultima oara cand ti-ai repezit aiurea partenerul sau prietenul, doar pentru ca TU aveai o zi proasta. Eu o fac extrem de des si o fac in contul persoanelor care tin cel mai mult la mine si la care ma gandesc ca TREBUIE sa ma inteleaga.  NU! Nu trebuie altcineva sa suporte propria noastra neputinta, frustrare si in definitiv prostie.

Strange-i in brate si cere-le iertare si cand o vei face…incearca sa te hranesti din lumina ce va aparea in privirea lor.  Atunci vei sti ca ai facut un lucru minunat si nu o prostie.

Ne revedem curand….

O investigaţie extinsă în natura creaţiei aduce in lumină că, în timp ce creativitatea nu poate fi forţată, aceasta poate fi indusă şi atrasă pe parcurs. Aici sunt zece idei privind modul de a crea condiţiile care să permită creativitaţii să se desfăşoare.

1) Stai relaxat

Amintiţi-vă să respiraţi profund. Când mintea este într-o stare de alertă emoţională, resursele interioare legate de creativitate, în general, nu sunt disponibile. Prin introducerea unui agent relaxator,  vor spori şansele de reglare a echilibrului interior, generator de idei creative.

2) Eliminarea distragerii

Pentru a introduce o stare de creatie la birou, opriţi programul dvs. de e-mail şi închideţi telefonul mobil. Închideţi asemenea şi soneria telefonului fix. Dacă este posibil, închideţi uşa de la birou.

3) Ieşi din birou

Cultura organizaţională presupune, dacă nu sunteţi la birou, nu munciţi. Dar cât de multe idei creative îţi pot veni în timp ce te holbezi la un monitor de computer? Lasă-ţi mintea să se relaxeze plimbându-te sau citind o carte. Exista un motiv pentru care marile idei sunt de multe ori notate pe un şerveţel de hârtie într-o cafenea.

4) Pune-ţi corpul in mişcare

Stagnarea de multe ori împiedică creaţia. Puneţi corpul în mişcare. Ia o gura de aer. Zâmbeşte. Învinge-ţi starea de lâncezeală şi apatie prin simple exerciţii de gimnastică.

5) Înconjoară-te de frumos

Ieşiţi în natură, ascultaţi muzica relaxantă sau apelaţi la orice altă formă de adevarată frumuseţe. Frumuseţea înalţă sufletul şi ajută la crearea condiţiilor necesare impulsului creativ de a se manifesta.

6) Curăţaţi mintea de prejudecăţi

Sisteme de prejudecăţi şi cutumele sociale blochează capacitatea noastră de a vedea lucrurile în moduri noi. Fii dispus să renunţi la modul în care lucrurile sunt în general percepute şi permite-ţi să vizualizezi problema dintr-un alt unghi.

7) Facilitarea dialogului deschis

David Bohm,expert in fizica cuantică, a introdus ideea dialogului, în cazul în care un grup de oameni de bună voie renunţă la noţiunile preconcepute/personale şi încearcă să împartă şi să dezvolte ideile comune. În cadrul întâlnirilor trebuie să predomine sentimentul de deschidere şi de colaborare în căutare de părţi şi idei comune, în locul unei dezbateri în cadrul careia membrii încearca să se convingă reciproc ca ei şi numai ei au dreptate.

8) Menţine o atitudine pozitivă

În cazul în care veţi începe cu presupunerea că există o soluţie şi aveţi resurse interioare pentru a o descoperi, veţi creşte şansele de a defini un răspuns.

9) Modestia

Umilinţa este o calitate universală a geniului. Un adevarat geniu, rareori cere credit pentru munca de creaţie prestată. Cele mai multe genii se reporteză la divin (“Higher Power”), ca sursă a eforturilor lor creatoare. Vedeţi-vă ca un simplu conductor de impuls creator, mai degrabă decât ca generatorul lui.

10) Răbdarea

Muza inspiraţiei de multe ori apare în momentul şi locul cel mai puţin probabil. Fii tot timpul pregătit. Ramâi deschis. Şi fii răbdător. Impulsul creator nu este un fenomen cu caracter personal. Suntem tangenţiali la un câmp universal de conştiinţă care transcende înţelegerii minţii umane. În cazul în care condiţiile sunt adecvate şi îndeplinite, soluţia va veni de la sine.

Creativitatea va deveni starea noastră naturală atunci când vom renunţa la prejudecăţi şi vom permite să se manifeste in voie. Păstraţi în vedere acest fapt şi vă doresc să aveşi o zi plină de creativitate

01.12.2009

Emanuel Răuţă

Am scris acest articol de dezvoltare personala in urma cu un an pentru bookblog.ro si el se regaseste azi pe un alt site dedicat dazzle.ro.

Un placut sentiment se strecoara, strengar precum un copil in camara bunicii plina de bunatati, in sufletul meu impietrit de ceva vreme… Este nascut de emotia primaverii ce va sa vina si mai ales a verii ce se intrevede in orizontul apropiat. Am intrat in luna Aprilie, in care acum 31 de ani ma nasteam intr-o semi-superba zi de joi. Un chin pentru iubita mea mama.  Ma simt ca fiecare dintre voi, sper cel putin, un norocos. Primavara este momentul in care o luam de la capat si in acest an va fi momentul in care eu voi hotara intr-un sfarsit ce voi sa fac mai departe…  Ajuns pe meleagurile natale revad fetze si oameni, oameni si fete si imaginile lor se succed cu o rapiditate ce ma face sa ma minunez de puterea subconstientului de a nu se “incarca” cu imagini absolut inutile. Ma salut la fiecare pas cu cate cineva cunoscut sau nemaivazut de ani buni si ma bucur de fiecare data. Apoi trec mai departe si aproape am si uitat… Asa vi se intampla si voua? Putin probabil…  Functionam fiecare intr-un ALT fel.

Petrec o dupa amiaza semi-superba de 3 aprilie, data ce pentru mine are o importanta si o semnificatie mai mult decat capitala. Sunt dator unei prietene de suflet sa reusesc!!! “Fiinta intru fiinta si nu fiinta intru devenire”, cum spunea Noica – este telul existentei mele . Mi se spune des ca sunt insolent si arogant. Dar eu mi-am reclamat adeseori acest drept de a fi insolent si-mi justific atitudinea prin prisma relatiei mele pasagere cu filozofia celor trei mari impertinenti ai secolului XVIII: Voltaire, Rousseau si Diderot. Filozofia are menirea sa irite comoditatile noastre.  Sa nu credeti ca pozez intr-un filozof, departe de mine o atat de mare insolenta. Sunt doar un tip cu ceva experienta si cu o neistovita sete de a pune sub semnul intrebarii tot ceea ce ma inconjoara. Multi o faceti, putini inteleg si mai putini raman cu ceva dupa aceasta introspectie…

Vreau sa ma trezesc, vreau sa ma smulg din gloata si vreau sa alerg zburand liber catre viata ce mi-a fost incredintata, promisa si niciodata oferita pe tava!

Fiinta intru fiinta…

Buna dragii mei,

A trecut ceva vreme de la ultimul meu post. Am executat cate putin din toate…ca sa zic asa. Poate va intrebati ce este cu acest titlu: ei bine voi incepe sa-mi depan amintirile din dorinta de a nu le uita odata cu irefutabila trecere a timpului. Vad cum zilele-si iau talpasita una cate una si odata cu ele se pierd si amintirile mele… imbatate de ganduri razlete ce nu-mi dau pace. Ma gandesc ca asternand pe hartia virtuala va fi un fel de proprie exorcizare de “demonii trecutului”. Nu voi omite nimic, nu voi cruta pe nimeni, nu voi da insa nume si nici picanterii de barfit la o bere cu bajetii. Dar pana sa incep, hai mai bine un cantecel sa ascultam, sa ne veselim nitel.

Tom Waits doamnelor si domnilor…. mai mult nu am putut!

Azi l-am ales la intamplare pe Albert Einstein….desi stim ca nimic nu este intamplator….

 

“A question that sometimes drives me hazy: am I or are the others crazy?”

einstein

Aceasta serie zilnica de citate se vrea a fi mirarea propriei persoane in fata imensitatii geniului mintii umane din toate timpurile.

In orice moment al vietii ai la dispozitie doua optiuni profunde: accepti ceea ce este sau te opui la ceea ce este. Cand te opui la ceea ce este te chinui. Induri stress. Suferi.
Din pacate mintea noastra este setata sa se opuna. Mintea umana vrea sa schimbe…TOTUL!
Incearca sa-ti imaginezi o persoana careia nu ai ce reprosuri sa-i aduci in general. Insa oricat ai iubi pe cineva, invariabil, tot vrei sa schimbi cate ceva, in partile esentiale. Invariabil!
Spre exemplificarea acestei teorii: cel mai simplu este sa privesti incaperea in care esti chiar acum! Concentreaza-te pe un anumit obiect sau persoana. Nu-i asa ca ai dori sa schimbi ceva? Poate fi pozitia unui tablou, a cestii de cafea sau freza colegului care tocmai a intrat in birou.
Personal in acest moment as vrea sa pot schimba ceea ce este respectiv sa-l opresc pe vecinul care bormasinareste de doua ore si as vrea sa pot asculta linistea.

In opozitie cu rezistenta la schimbare – sau dorinta de a schimba –ceea ce este se afla acceptarea a ceea ce este. Cand esti tolerant sau intelegator, in acel moment permiti lucrurilor sa fie ceea ce sunt in acel moment. Acceptarea lui ceea ce este nu inseamna a fi pasiv sau apatic, ci inseamna pur si simplu sa accepti realitatea din acel moment exact asa cum este ea.
Mi-as dori in acest moment sa-l pot opri pe vecinul cu gauritoarea si sa ma bucur de sunetul linistii din jur, dar realitatea este ca vecinul gaureste de zor. Dorinta de a schimba ceea ce este nu face decat sa produca energie negativa asupra mea. Si la ce-mi foloseste sa inmagazinez frustrare si energie negativa?

Daca permiti lucrurilor sa fie ceea ce sunt, energia astfel castigata poate fi canalizata in alte directii. Poti deveni mai productiv, mai creativ si nu in ultimul rand un om mult mai fericit!
Optiunea-ti apartine! In totalitate…