Posts Tagged ‘metro’

LUNI. Nimic mai nasol decat sa incepi saptamana lucratoare trezindu-te dimineata. Si mai ales LUNI. Cine a pus dom’le saptamana lucratoare in mijlocul saptamanii? Ma obsedeaza de ce trebuie sa lucram 5 zile consecutive si “la final” in doua sa ne relaxam. Ce fel de relaxare mai are romanul in timpul crizei si in plina zapaceala pentru prezidentiale? Raspunsul in alt post ce va sa vina…
Acum vorbim de ziua de LUNI. LUNI toata lumea in general este nervoasa de dimineata. De fapt este de duminica seara de cand si-au dat seama ca maine, adica azi e LUNI. Exista o vorba LUNI nici iarba nu creste la romani inainte de ora 9.22 cand fiecare bugetar si-a terminat cafeaua si juma’ de pachet de tigarete la o barfa colectiva despre orice si nimic mai precis. Ma feresc de multe luni de zile sa ies LUNI de dimineata din casa. Sau sa ma trezesc dis de dimineata intr-o oarecare zi de LUNI. Si culmea…merge. Asta pentru ca sunt freelancer sau pentru vorbitorii de limba engleza: nu am slujba de la 8PM sau 9PM. Nu am nici o slujba …dar asta-i o alta poveste. Dar am un blog care-mi ocupa toate cele 8 ore pe care le-as fi petrecut prefacandu-ma ca muncesc si ei prefacandu-se ca ma platesc.La job …evident.

Acum 10 ani luam metroul de la Piata Sudului in directia Tineretului Timpuri Noi sa ajung la facultate. Era dimineata si LUNI si urat. Desi era cea mai frumoasa perioada din tineretea mea…aveam 20 de ani, student si multe vise, ceva nu ma lasa in pace in capsorul meu… Atunci am scris pe o foaie niste ganduri. Incerc sa le reproduc: “E LUNI. Sunt in metrou indreptandu-ma spre facultate.De dimineata a trebuit sa ma spal iar cu apa ruginita pe fata. Palide fete ma impresoara cu privirea in acest bou-vagon. O voce metalica boteaza statiile ce va sa vina. Infiorator sentiment de singuratate intre atatia oameni…Priviri negre, obosite, incruntate, posomorate, ratacite, blank….priviri ce privesc prin tine, prin geamuri, prin ziduri, prin pamant, afara, departe, altundeva,nicaieri,inapoi, la tine…prin tine. Cobor. E LUNI.Nimic mai trist…”

Atunci as fi vrut sa am puterea de acum sa zambesc. Chiar si tamp la oamenii care se uita urat la mine. Pur si simplu sa zambesc si sa incep sa rad. Te rog rupe din timpul tau 6 minute si priveste acest clip. Se poate si in viata reala….crede-ma! AM INCERCAT! Chiar si intr-o zi de LUNI!