Posts Tagged ‘Bucuresti’

I love this place.

 

Advertisements

Tot marti, cand participam la documentarea fotografica a unui making-off de emisiune pe teme de ecologie si responsabilitate civica, eram pe acoperisurile Bucurestiului si am surprins aceste “peisage”, cum minunat spunea o domnisoara in filmul “Asta seara dansam in familie” de acum 40 de ani.

Bucurestiul din aceasta postura va fi in centrul teleobiectivului meu in urmatoarele luni. Si poate se va lasa cu un vernisaj.  Deoarece toamna se numara bobocii….nu?

Se ia una bucata  asociatie culturala cu un nume neaos romanesc “Goodartofnoon” membra a unui alt consortiu cu nume pompos “Bright Light” ce se bucura  de  sustinerea (sic) a PMB si Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic,  se arunca totul intr-un creuzet cu pedigree  presarat cu mac roz, cum place lu’ tanti Nutzi si astfel totul se transforma intr-o Sindrofie la Sosea.

Tu si cu mine, plebeii cetatii, suntem poftiti la o prima etapa a programului cultural “Harta Culturala a Sectorului I – Capitala Capitalei” in zilele de 18 respectiv 19 ale lui Rapciune ( adica maine si poimaine) nu mai tarziu de orele 11 trecute fix.

Cu alte cuvinte cu mic cu mare, domni, doamne si domnite cu fustite veniti sa va plimbati prin Capitala Capitalei, unde primar e Chiliman, mai exact  in parcul Kiseleff si pe traseele pietonale marcate special pentru a descoperi “incarcatura istorica” (si de praf as adauga eu) a Micului Paris interbelic.

Initiativa laudabila si nu in ultimul rand posibil educativa pentru tinerii bucuresteni sau provinciali care au auzit parca ceva de Micul Paris, dar nu reusesc sa-l gaseasca in Mall-urile capitalei.

Maestrul de ceremonii va fi Cilibi Moise – negutator de povesti – alias Cosmin Tudoran component trupa Ca$$a Locco ( castigatori la Webstock 2010 – viralul anului).  Daca trebuie adus un ardelean ca sa interpreteze un evreu din perioada interbelica in capitala miticilor pesemne ca e …. belita rau.

Dar cu siguranta vor fi rasete si veselie, role si dantelarie, joben si baston stilat asortat cu un halat.

Ne vedem deci la Sosea, pe mine ma veti recunoaste usor, voi fi cel de pe urmele Mitei Biciclista. Da, da…acela cu cercul.

La buna revedere bunii mei, la buna revedere…

Nimicul Paris11

Image by oaspetele_de_piatra via Flick

Nimicul Paris01

Image by oaspetele_de_piatra via Flickr

Ca fiecare dintre noi care de buna voie si nesiliti de nimeni am ales sa traim in capitala unei tari in care nu ne-a intrebat nimeni daca vrem sa ne nastem, doresc sa ies din “gand in gand” la socializare sau doar sa ma racoresc la o bere. Probabil ca deja blogurile sunt pline de articole si invitatii in asa zisul Centru Istoric al Bucurestilor, dar eu nu despre cat de minunat este aici vreau sa va povestesc, deoarece nu este si nici nu are o sansa sa mai fie. Si aceasta deoarece in clasicul si unicul stil mioritic, romanul stie sa se cace in propria sufragerie si sa dea vina pe caine sau pe copilu’ vecinului sau si mai bine pe “soarta”…

Sunt motociclist. Printre altele… Si eram mandru de bunul simt al celor pe doua roti si spiritul civic coroborat cu responsabilitatea! Pana in aceasta vara dragii mei…pana in aceasta vara.

Doresc sa trag un semnal de alarma si impreuna sa spunem un mare NU motocicletelor pe SINGURELE STRAZI EXCLUSIV PIETONALE din capitala!

Pe mine ma intereseaza si voi incerca sa fac un studiu de caz al melteanului de Smardan, specie nou aparuta si momentan nedescoperita de catavenci, varianta “soft” si de tranzitie a jmekerului de Dorobanti, dar mult mai agresiv si cu o raspandire alarmanta.

Aceasta specie proaspat aparuta si necatalogata inca, poate fi extrem de des zarita si mai ales auzita chiar la mai putin de 1 m de ciorba servita sau cafeaua pe care ai venit sa o savurezi ascultandu-ti gandurile sau eventual bucurandu-te de o conversatie cu un prieten.  Cand ambaleaza motorul pentru a-si evidentia prezenta tembeloida eventualelor “pitzi” interesate de marimea esapamentelui din dotare vei sti cu siguranta ca EL este. Ei pretind ca prin acest ritual de ambalare creaza loc de trecere prin turma  pietonilor de drept pe aceste pajisti pavate. Dar nu…este doar prostie crasa si nesimtire porcina ( cer scuze porcului). Umbla in grupuri de minim doua exemplare avand castile in varful cheliei si eventual cu copitele acoperite vag de tenisi sau expadrile.   Aparentele inseala si cititoarele de sex feminin pot sa-mi dea dreptate ca marimea esapamentului este invers proportionala cu masculinitatea melteanului de Smardan. Ca si barbatii ce poate citesc acest post cand se gandesc la aparente: de cate sutiene push-up au fost pacaliti la viata lor…si extensii… si farduri…. si lentile contact si clasicul ” vremea ciclonului”; dar acesta va fi subiectul unui alt post.

Si cum spiritul de turma este molipsitor, mai vezi si “convertitii” la statusul de meltean motorizat. Bikeri care par oameni normali si cu mai mult de doi neuroni  sunt si ei contaminati de mersul pe doua roti pe trotuarul din centrul istoric.

Dar sa revenim la melteanul nostru ce se deghizeaza in motorist sa fie si el cool si interesant. Dar cum fiecare cioara pe croncanitul ei piere, asa si cu acest Meltenus Motoris Ex Humanum, la primul contact cu Homo Sapiens Sapiens el nu poate sa nu-si etaleze sorgintea de primata captiva in lantul evolutiv de acum 5000 ani.  Daca Darwin are dreptate si ne tragem din primate, cu siguranta atunci Meltenus Motoris are stramos direct euglena verde (Euglena viridis).  Si cu acestea fiind spuse consider ca rolul meu de pseudo-antropolog trebuie sa se sfarseasca aici si sa-i las pe cei cu adevarat in materie sa-i gaseasca originile in baltoaca primordiala.

Ceea ce vreau eu sa subliniez este faptul ca orice motociclist adevarat se va delimita fara sa clipeasca de aceasta manifestare a Meltenus Motoris – un cameleon ce nu reuseste sa pacaleasca insa pe nimeni, doar sa ne deranjeze. Am o vorba care-mi face placere ca se potriveste la fix:  – daca-ti lipesti pe cur pene, asta nu te face gaina!!!  q.e.d.

In rest, astept reactiile voastre si sper sa dati mai departe mesajul: NU MOTOARELOR PE TROTUARELE CENTRULUI ISTORIC…

Vom trece si la fapte cat de curand, daca cu vorba buna nu se poate…

La buna revedere bunii mei, la buna revedere…

Venind azi spre casa, de la impinsul tomberoanelor ascultam city fm la ricul meu cu dubla galena si ma loveste aceasta melodie si mai ales versurile pline de …. speranta.  Ma gandeam la toate femeile pe care am avut privilegiul si nu in ultim rand placerea sa le cunosc pana la 30 ani. Experientele traite alaturi de ele ma fac azi barbatul care sunt si care cauta in continuare asiduu si fara sa precupeteasca nici un efort acel ceva care te face sa vrei sa te opresti la una! La una singura… Dragii mei…am vaga impresie ca nu exista acel ceva ce te poate opri din cautare sau nu poate fi definit de mine la acest moment. Si este trist… Fiecare cautam ceva, altceva, pe cineva, uneori pe oricine care sa ne suporte tacanelile, obsesiile, viciile, fetisurile, ideile, gandurile ciudate ce transpira cu iz de floare de colt dintr-un ungher uitat si ascuns al subconstientului obosit de atatea fete si atatea pozitii ciudate. Suntem nascuti sa fim contorsionisti. Nu suntem niste animale care ne-am nascut sa fim fericite. In nici un caz. Suntem nascuti cu singurul scop de a procrea!!! Tot ce ne dorim este sa ne raspandim samanta “pretioasa” in toate cele 4 zari si sa ne pisam pe roza vanturilor razand.

Doresc ganduri mai bune acum la inceput de primavara…

Va doresc sa va doriti si sa va opriti din pribegie. Se pare ca merita…

Va urma…

Pentru ca suntem o natie cu cohones (a nu se baga de seama cacofonia), ca sa nu zic coaie, aici doi bravi reprezentanti ai unei specii pe cale de disparitie – zoon omatikon – va demonstreaza unul din ritualurile lor la intalnirea cu omatul…in comuna bucuresti.

Pentru ca am ramas fara net acasa am iesit in aceasta dimineata la mec sa ma dau pe wireless-ul lor la o cafea machiata. Zis si facut… Totul frumos, muzica tare dar bunicica, oameni fel de fel, doi chinezi care nu intelegeau cum de vor fi serviti la masa la mecdonald!?! Ca sa te conectezi tre’ sa-ti faci un cont la ei…si care dureaza cateva minute sa te autentifice, dar de aici ai drum liber si teava pe net. Citindu-mi emailurile vad masinile ce intra pe aleea din mcdrive cu coada ochiului.

Ca orice barbat normal observ formele ravasitoare ale unui X6 negru. Foarte reusita caroseria….desenata de un obsedat sexual. Dupa cateva masini apare un X5, apoi o seria 3 si tot asa in mai putin de juma’ de ora vin sa pape 11 bmw-uri. La 4 masini la mcdrive una este bavareza….

De aici concluzia….fie bmw-istii nu pot rezista ofertei de doi la 10 lei, fie asa poti sa-ti permiti leasing-ul la un bmw in Romania crizata….infulecand junkfood-uri. Asta-i culmea….mai intra acum unul pe alee! Inchid aici postul ca deja ma bufneste rasul si risc sa-mi inund laptopul de cafea machiata. Mcdrive in & out placut…tinere bavarez.

LUNI. Nimic mai nasol decat sa incepi saptamana lucratoare trezindu-te dimineata. Si mai ales LUNI. Cine a pus dom’le saptamana lucratoare in mijlocul saptamanii? Ma obsedeaza de ce trebuie sa lucram 5 zile consecutive si “la final” in doua sa ne relaxam. Ce fel de relaxare mai are romanul in timpul crizei si in plina zapaceala pentru prezidentiale? Raspunsul in alt post ce va sa vina…
Acum vorbim de ziua de LUNI. LUNI toata lumea in general este nervoasa de dimineata. De fapt este de duminica seara de cand si-au dat seama ca maine, adica azi e LUNI. Exista o vorba LUNI nici iarba nu creste la romani inainte de ora 9.22 cand fiecare bugetar si-a terminat cafeaua si juma’ de pachet de tigarete la o barfa colectiva despre orice si nimic mai precis. Ma feresc de multe luni de zile sa ies LUNI de dimineata din casa. Sau sa ma trezesc dis de dimineata intr-o oarecare zi de LUNI. Si culmea…merge. Asta pentru ca sunt freelancer sau pentru vorbitorii de limba engleza: nu am slujba de la 8PM sau 9PM. Nu am nici o slujba …dar asta-i o alta poveste. Dar am un blog care-mi ocupa toate cele 8 ore pe care le-as fi petrecut prefacandu-ma ca muncesc si ei prefacandu-se ca ma platesc.La job …evident.

Acum 10 ani luam metroul de la Piata Sudului in directia Tineretului Timpuri Noi sa ajung la facultate. Era dimineata si LUNI si urat. Desi era cea mai frumoasa perioada din tineretea mea…aveam 20 de ani, student si multe vise, ceva nu ma lasa in pace in capsorul meu… Atunci am scris pe o foaie niste ganduri. Incerc sa le reproduc: “E LUNI. Sunt in metrou indreptandu-ma spre facultate.De dimineata a trebuit sa ma spal iar cu apa ruginita pe fata. Palide fete ma impresoara cu privirea in acest bou-vagon. O voce metalica boteaza statiile ce va sa vina. Infiorator sentiment de singuratate intre atatia oameni…Priviri negre, obosite, incruntate, posomorate, ratacite, blank….priviri ce privesc prin tine, prin geamuri, prin ziduri, prin pamant, afara, departe, altundeva,nicaieri,inapoi, la tine…prin tine. Cobor. E LUNI.Nimic mai trist…”

Atunci as fi vrut sa am puterea de acum sa zambesc. Chiar si tamp la oamenii care se uita urat la mine. Pur si simplu sa zambesc si sa incep sa rad. Te rog rupe din timpul tau 6 minute si priveste acest clip. Se poate si in viata reala….crede-ma! AM INCERCAT! Chiar si intr-o zi de LUNI!

 
 

Posted by Picasa