Archive for the ‘Dezvoltare Personala’ Category

Urmaresc de citeva ore cursorul ce-mi pilpiie pe ecranul gol si parca vizualizez astfel propriile-mi batai ale inimii.

Un an a trecut in care nu am avut de spus nimic in acest loc numai al meu pe care-l impart si cu voi toti… Azi voi asterne frinturi de ginduri desirate si incilcite gordilian.p e r s p e c t i v e   2 0 1 3 . . .

Ploua interminabil in mintea-mi si timpul il masor prin picaturile de ploaie ce mi se preling pe fata-mi si ajung stinghere si jucause sa-mi adape buzele-mi insetate de viata si de drum.  Se deschid noi orizonturi si altele apun deja uitate, iar eu in  starea-mi caracteristica de inefabil ma strecor pe usa afara si nu indraznesc sa privesc in urma-mi la cei dragi ce ramin incremeniti in amintirea-mi cu miinile ridicate intr-un semn de drum bun si vint din pupa.  Pornesc…  Pentru a cita oara si pentru cit timp?  Nici eu nu am idee, dar asta este cea mai minunata parte a unei calaltorii in care ai o vaga idee a destinatiei, dar niciodata nu vei sti ce si pe cine vei intilni.  Intreaga- mi existenta pina acum am tot cautat ceva, pe cineva cind trebuia doar sa ma gasesc pe mine. Am ajuns sa ma iubesc. Si astfel in sfirsit sint LIBER! Liber sa ma pot concentra cu adevarat si constient asupra-mi. Persoana cea mai importanta din viata mea a fost si cea mai “persecutata” emotional prin lipsa cu desavirsire a iubirii de sine. Nou nascut si egoistic insetat de cunoastere ma reped in tot ce este nou in speranta ca setea-mi va fi macar partial potolita de aceasta nezidita inca fiica a Afroditei…   Accept provocarea cu normalitatea cu care duc la gura un pahar de White Russian.

Continuarea intr-un episod urmator dragii mei…

I never been an iPhone enthusiast but the mother company – Apple – has been one of my favourites from the beginning of my time in front of a computer back in the ‘80’s and ’90’s.  The innovative and the simplicity of their products made the Apple one of the most trusted and respected brands in the dynamic world of software and computer design. The brilliant spirit and the intelligence of the founder, Mr. Steve Jobs has been during the years a vector of how life should be lived and not be outlived by life itself.  I need to write about this because the world will never be the same and the spirit of Steve Jobs will outlive us and generations to come.  I will say without any doubt that he is like the Halley’s comet…. hopefully we will see his light again during our live time.

R.I.P Mr Jobs…

HOW TO LIVE BEFORE YOU DIE by Steve Jobs

 

Mi-a atras atentia un pasaj dintr-un text scris de José de Sousa Saramago in “Caietul – Texte pentru blog: septembrie 2008-martie 2009″ si anume:

” Am de gind sa fiu, in felul meu, un stoic practic, dar indiferenta pe post de conditie a fericirii n-a avut niciodata loc in viata mea, si daca e adevarat ca ma incapatinez sa caut linistea spiritului, la fel de adevarat e si ca nu am scapat si nici nu am de gind sa scap de pasiuni. Incerc sa ma obisnuiesc fara prea mult dramatism cu ideea ca trupul nu e doar supus limitelor, ci este de asemenea, intr-un anume fel, in orice moment, deja limitat. Ce importanta are asta, totusi, daca fiecare gest, fiecare cuvant, fiecare emotie sint in stare sa nege, in orice moment, aceasta limitare? De fapt, ma simt viu, foarte viu, mai cu seama cind, dintr-un motiv sau altul, trebuie sa vorbesc despre moarte….”.

Citiri minunate si voua dragii mei si astept cu interes recomandarile voastre pe tematici similare.

 

In viata daca nu vrei sa auzi minciuni e bine sa nu pui intrebari…

Exista in fiecare din noi un mic demon ce ne biciuieste uneori sa spunem un mic neadevar, nu neaparat o minciuna, doar ceva nu chiar in deplin acord cu realitatea. De ce o facem? De ce nu ne da pace? Deoarece adevarul nu este intotdeauna ceea ce interlocutorul nostru doreste sa auda. Sau asa ne inchipuim noi, ca e mai bine sa-l protejam… Dar oare cu adevarat dorim sa nu ne ranim prietenii sau suntem egoisti defapt?  Ne este rusine cu adevarul? Probabil, de cele mai multe ori pot admite ca da. Este insa adevarul zamislit de propriile noastre fapte, poate nu din cele mai eroice sau mai brave, asa numitele prostioare cotidiene. Si in definitiv ajungem la concluzia precum ca suntem eminamente egoisti si tinem doar la imaginea noastra.  Este atat de simplu sa interpretezi un fapt intamplat si in 8 din 10 cazuri vei incerca sa te pui TU intr-o lumina cat mai favorabila. De ce facem asta? De unde setea aceasta dupa recunoasterea celorlalti? Pur si simplu este o forma de prostie omeneasca. Aceea de a cauta neostenit in ochii celor din jurul tau aprobarea ca esti o persoana interesanta si nepretuita.  Lipsa de siguranta de sine ( a se citi diferit de fudulie – care este o alta forma de prostie) si mediocritatea fac din majoritatea oamenilor de azi niste mincinosi si vanitosi in definitiv niste indivizi prosti.   Si eu sunt unul dintre ei. Dar admitand faptul ca sunt prost este un exercitiu de inteligenta si o dovada a faptului ca nu sunt un tampit cu epoleti in regula.   De aici incolo va fi greu sa ma mentin echidistant vis a vis de  prostie, deoarece ca orice alt cancer al omenirii te ataca si te consuma din-launtru catre exterior, rar dandu-ti de veste de marimea penibilitatii propriei persoane.

Nu ramane decat sa ma asum ca prost, unul ca si toti ceilalti ce incearca sa-si bucure sufletul si existenta cu tot ce-i ofera viata bun sau rau. Si cel mai important sa nu incerc sa consum din alte fiinte doar pentru ca mi se ofera prilejul. Important este de inteles ca a rani este extrem de facil, in genere sa faci rau este mai simplu decat sa faci bine cuiva. Gandeste-te cand a fost ultima oara cand ti-ai repezit aiurea partenerul sau prietenul, doar pentru ca TU aveai o zi proasta. Eu o fac extrem de des si o fac in contul persoanelor care tin cel mai mult la mine si la care ma gandesc ca TREBUIE sa ma inteleaga.  NU! Nu trebuie altcineva sa suporte propria noastra neputinta, frustrare si in definitiv prostie.

Strange-i in brate si cere-le iertare si cand o vei face…incearca sa te hranesti din lumina ce va aparea in privirea lor.  Atunci vei sti ca ai facut un lucru minunat si nu o prostie.

Ne revedem curand….

How many times did you ask yourself if:  Is THIS the LIFE that I was supposed to have?

If NEVER is your answer, please be so kind and leave this blog.

I am talking to YOU, the person who is questioning everything about his person, about life and the meanings of all that is happening around in order for you to say:  this is NOT my dream life.

The first thing that you will learn in life the hard way is that you are not going to be a rock star, a pop singer or even the president of a 3rd world country just like that. As Forest Gump’s mother was saying: “Life is like a box of chocolates, never know what you gone get…”

Life is about struggling, making the right choices and following the right paths. This is what some people say. I do not personally agree with all of that. I know for sure that only to survive, sometimes you got to do a lot of things that will not be proud off. But the good thing is that you made a CHOICE of some point in time, and that choice was to survive in a world that is giving you nothing, but is trying to take everything from you.

We all should take it easy sometimes, sit on a chair, put the favorite record in the stereo and just indulge ourselves. Yes, feel the joy of a Sunday afternoon with the sun covering your eyes and making them close and dream about the life you were supposed to have and not waking up in the one that you actually have. Snap up of this man! What is keeping you for not going to follow your dream? For the first time in your pathetic life look in the mirror of your soul and answer yourself: WHERE DO YOU WANT TO GO TODAY?

If the answer is HERE, in my home….well, you have made it in your life.

But, if your answer to this simple question is: somewhere….over the rainbow, well you should start packing your shit and prepare for your real life. Nothing can and should not stop you from having it the way you wanted from the first time.

As I said earlier, you may not be a rock star beloved by trillions of fans and having billions of chicks just waiting for your ass to bang them, but at least you’re not going to be a SLAVE for some hypocrites with white collars and just the right answer for everything written in a book of company procedures and ISO.

They usually know what the best is for you in your own fucking life!

They will tell you what color is right for you, what car should you drive and what house will fit your multinational career freak sorry ass. As soon as you will get inspired how to dress yourself by the fashion magazines and posters that are fucking with your mind where ever you look, you my friend will be lost as a free minded human been and all that will be left of you it will be a slave into a parallel world ruled by the Power That Be.

How fucked up is that I am asking you? Is this what you want for you and for your kids?

Wake up my friend…. You can still do something about it.

You just have to look around you and see the little things in life that make you happy. That do not include the new car, a bigger house and a 50 inch TV screen to watch mind fucking commercials and soap opera episodes of someone else’s sorry life.

When did you saw the sunrise last time? Who was with you in that wonderful moment?

When did you spend an hour by yourself in the woods or near a mountain spring with your own thoughts?

Did you thought about living the city life?

When did you stopped for a second in the middle of the traffic and just daydream about a kiss from your loved one? How was that moment?

When was the last time you said to your parents how much you love them? (Do it right now if they are still alive, because you don’t want to live your rest of the life regretting that you haven’t after they will be long gone).

When did you took a day off from your job just to do NOTHING? Do it tomorrow! Do it for yourself!

Whatever you think you are doing GOOD for yourself right know…. you are doing all wrong!

It is just a matter of time until you will realize that, but unfortunately TIME is not something you are getting back.

Get your life back man…. It is yours and we only have one at our disposal. Don’t mess this chance.

Come back here for more…

Until then:  JUST FOLLOW YOUR DREAM AND DON’T LET ANYONE TELL YOU THAT IS WRONG!

 

 

 

Just Kipling… in interpretation of Harvey Keitel….. pointless to add anything.

 

 

NSRW Rudyard Kipling

Image via Wikipedia

O investigaţie extinsă în natura creaţiei aduce in lumină că, în timp ce creativitatea nu poate fi forţată, aceasta poate fi indusă şi atrasă pe parcurs. Aici sunt zece idei privind modul de a crea condiţiile care să permită creativitaţii să se desfăşoare.

1) Stai relaxat

Amintiţi-vă să respiraţi profund. Când mintea este într-o stare de alertă emoţională, resursele interioare legate de creativitate, în general, nu sunt disponibile. Prin introducerea unui agent relaxator,  vor spori şansele de reglare a echilibrului interior, generator de idei creative.

2) Eliminarea distragerii

Pentru a introduce o stare de creatie la birou, opriţi programul dvs. de e-mail şi închideţi telefonul mobil. Închideţi asemenea şi soneria telefonului fix. Dacă este posibil, închideţi uşa de la birou.

3) Ieşi din birou

Cultura organizaţională presupune, dacă nu sunteţi la birou, nu munciţi. Dar cât de multe idei creative îţi pot veni în timp ce te holbezi la un monitor de computer? Lasă-ţi mintea să se relaxeze plimbându-te sau citind o carte. Exista un motiv pentru care marile idei sunt de multe ori notate pe un şerveţel de hârtie într-o cafenea.

4) Pune-ţi corpul in mişcare

Stagnarea de multe ori împiedică creaţia. Puneţi corpul în mişcare. Ia o gura de aer. Zâmbeşte. Învinge-ţi starea de lâncezeală şi apatie prin simple exerciţii de gimnastică.

5) Înconjoară-te de frumos

Ieşiţi în natură, ascultaţi muzica relaxantă sau apelaţi la orice altă formă de adevarată frumuseţe. Frumuseţea înalţă sufletul şi ajută la crearea condiţiilor necesare impulsului creativ de a se manifesta.

6) Curăţaţi mintea de prejudecăţi

Sisteme de prejudecăţi şi cutumele sociale blochează capacitatea noastră de a vedea lucrurile în moduri noi. Fii dispus să renunţi la modul în care lucrurile sunt în general percepute şi permite-ţi să vizualizezi problema dintr-un alt unghi.

7) Facilitarea dialogului deschis

David Bohm,expert in fizica cuantică, a introdus ideea dialogului, în cazul în care un grup de oameni de bună voie renunţă la noţiunile preconcepute/personale şi încearcă să împartă şi să dezvolte ideile comune. În cadrul întâlnirilor trebuie să predomine sentimentul de deschidere şi de colaborare în căutare de părţi şi idei comune, în locul unei dezbateri în cadrul careia membrii încearca să se convingă reciproc ca ei şi numai ei au dreptate.

8) Menţine o atitudine pozitivă

În cazul în care veţi începe cu presupunerea că există o soluţie şi aveţi resurse interioare pentru a o descoperi, veţi creşte şansele de a defini un răspuns.

9) Modestia

Umilinţa este o calitate universală a geniului. Un adevarat geniu, rareori cere credit pentru munca de creaţie prestată. Cele mai multe genii se reporteză la divin (“Higher Power”), ca sursă a eforturilor lor creatoare. Vedeţi-vă ca un simplu conductor de impuls creator, mai degrabă decât ca generatorul lui.

10) Răbdarea

Muza inspiraţiei de multe ori apare în momentul şi locul cel mai puţin probabil. Fii tot timpul pregătit. Ramâi deschis. Şi fii răbdător. Impulsul creator nu este un fenomen cu caracter personal. Suntem tangenţiali la un câmp universal de conştiinţă care transcende înţelegerii minţii umane. În cazul în care condiţiile sunt adecvate şi îndeplinite, soluţia va veni de la sine.

Creativitatea va deveni starea noastră naturală atunci când vom renunţa la prejudecăţi şi vom permite să se manifeste in voie. Păstraţi în vedere acest fapt şi vă doresc să aveşi o zi plină de creativitate

01.12.2009

Emanuel Răuţă

Am scris acest articol de dezvoltare personala in urma cu un an pentru bookblog.ro si el se regaseste azi pe un alt site dedicat dazzle.ro.

Deoarece este Marti si in mitologia populara se presupune ca sunt “trei ceasuri rele”, va propun sa “pacaliti” doua dintre ele cu un film emotionant “Das Leben der Anderen” sau “The Lives of Others” sau si mai bine pentru vorbitorii de limba rusa: ” Viata Celorlalti”.  Nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film film strain, a avut neobrazarea sa si castige acest prestigios premiu in 2008, daca nu ma insel.

Pentru cei ce sunt nascuti dupa 1989, filmul nu va transmite mare lucru sau nu vor putea ajunge la emotiile celor care au si trait povestea in comunism sub teroarea SRI-ului, Stasi-uli sau KGB-ului.

Filmul este o radiografie a Germaniei de Est in anii ’80 si ea macinata si sfasiata de teroarea politiei politice si a celor peste 200.000 colaboratori ai Stasi. Intr-o tara cu o populatie de 17 milioane, cei peste 300.000 de “turnatori” au reusit sa semene groaza si frica in sanul populatiei. Asta inseamna 2,5 % din populatie lucra pentru politia politica. O alta cifra ingrozitoare este urmatoarea: peste 10.000 de turnatori aveau varsta sub 18 ani.  Arhivele Stasi din Berlinul de Est sunt cele mai comprehensive arhive din intregul bloc ex comunist si nu numai.

Filmul urmareste perioada in care un tanar scriitor si dramaturg este supravegheat 24h din 24 impreuna cu iubita sa, o reputata actrita a vremii. Ofiterul insarcinat cu filajul este capitanul Gerd Wiesler ( Ulrich Muhe – mai cunoscut din rolul lui Dr. Mengele din filmul AMEN al lui Costa Gavras), un personaj inspaimantator ca si aspect si glacialitate a figurii, un reputat expert in interogatoriu, un perfect produs al sistemului totalitarist RDG-ist.

Filmul este “bantuit” de o piesa muzicala fantastica ” Sonate Vom Gutten Menschen” ale carei ritmuri si acorduri sunt in deplin aliniament cu tensiunea traita de personaje.  In mintea capitanului Wiesler, in lungile ore de supraveghere ( ascultare a convorbirilor telefonice, violare a corespondentei si inregistrarea fonica efectiva a “vietii” din apartamentul celor filati), ajunge sa se strecoare o raza de umanitate ce reuseste sa incalzeasca sufletu-i inert prin prisma acestei melodii.

Nuanta de gri caracterizeaza intreg filmul si deoarece mare parte din actiune se petrece la inceputul toamnei respectiv intreaga iarna, monocromia specifica predomina de la peisaje ( urbane-unele dezolante) pana la figurile personajelor si nu in ultimul rand se rasfrange asupra sufletelor unora dintre ei.

Cuplul filat este format din scriitorul Georg Dreyman ( interpretat de Sebastian Koch) si actrita Christa-Maria Sieland (jucata de  Martina Gedeck), care-si traiesc viata fara a banui – pana la un moment dat- ca sunt urmariti.

Pentru cei care sunt curiosi sa afle prin ce au trecut parintii lor si ce inseamna teroarea unui regim totalitar, in care dispareai fara urma de pe strada in plina zi, filmul va fi o experienta sper eu de neuitat. In acelsi timp poate vor aprecia la adevarata valoare actuala libertate de exprimare, de miscare si nu in ultimul rand libertatea de a avea o viata DEMNA.

Pentru cei ce au trait asta, nu pot decat sa spun ca acest film este absolut spectacular si cred ca sunt in asentiment cu mine cand spun ca ASA A FOST, chiar si mai rau.

O alta drama, de aceasta data in afara povestii filmului, actorul  Ulrich Mühe nu a trait sa-si primeasca premiul BAFTA pentru rol principal si nici OSCARUL pentru film…

Cover of

Cover of The Lives of Others

La buna reauzire dragii mei, la buna reauzire…


Tot marti, cand participam la documentarea fotografica a unui making-off de emisiune pe teme de ecologie si responsabilitate civica, eram pe acoperisurile Bucurestiului si am surprins aceste “peisage”, cum minunat spunea o domnisoara in filmul “Asta seara dansam in familie” de acum 40 de ani.

Bucurestiul din aceasta postura va fi in centrul teleobiectivului meu in urmatoarele luni. Si poate se va lasa cu un vernisaj.  Deoarece toamna se numara bobocii….nu?

Voi impartasi cu voi un citat din gandirea domnului Octavian Paler de acum 4 ani care mie mi-a schimbat perceptia asupra vietii. Mai bine zis mi-a intarit convingerea ca trebuie sa fac ceea ce simt si mai putin ceea ce trebuie sau ce este “politically correct“.

Asa ca…

Octavian Paler

Bucuresti, 13 ianuarie 2006

“” Tot ce e mediocru in viata mea se datoreaza prejudecatii ca in viata e bine sa fii “intelept” in orice imprejurare. In fond, ce ne recomanda intelepciunea? Sa fim atenti , evitand riscurile, imprudentele si excesele. Sa facem totul cu “masura”. Si tocmai aceasta “masura” o regasesc la originea tuturor regretelor mele, a pasiunilor ratate, a nebuniilor netraite. N-am avut inteligenta sau norocul de a pricepe la timp, ca adevarata “masura” a vietii unui om nu se poate obtine decat prin “lipsa de masura”, dorind “fara masura”, indraznind “fara masura”, iubind “fara masura”. Nu stiu daca aveam calitatile necesare pentru a pune in practica ideea mea (de la batranete) ca “nebuniile” sunt mai recomandabile intr-o viata (atat de scurta!!!) dacat o intelepciune searbada si cuminte.””

Asa ca tu cititorule, daca esti mut si te intrebi inca ce naiba a vrut sa spuna… sincer nu inteleg cum ai ajuns aici. Si mai ales incotro te indrepti….dar asta din fericire nu e problemea mea.

Pentru restul care simt ca si mine va spun:

“La buna reauzire dragii mei, la buna reauzire…”

Scriu in noua sectiune de Dezvoltare Personala de pe Bookblog.ro si articolul este disponibil AICI.

Astept comentariile voastre si sugestiile de eventuale teme ce va intereseaza.

Azi l-am ales la intamplare pe Albert Einstein….desi stim ca nimic nu este intamplator….

 

“A question that sometimes drives me hazy: am I or are the others crazy?”

einstein

Azi il avem ca invitat pe Napoleon Bonaparte:

Ability is nothing without opportunity

napoleon

Aceasta serie zilnica de citate se vrea a fi mirarea propriei persoane in fata imensitatii geniului mintii umane din toate timpurile.

In orice moment al vietii ai la dispozitie doua optiuni profunde: accepti ceea ce este sau te opui la ceea ce este. Cand te opui la ceea ce este te chinui. Induri stress. Suferi.
Din pacate mintea noastra este setata sa se opuna. Mintea umana vrea sa schimbe…TOTUL!
Incearca sa-ti imaginezi o persoana careia nu ai ce reprosuri sa-i aduci in general. Insa oricat ai iubi pe cineva, invariabil, tot vrei sa schimbi cate ceva, in partile esentiale. Invariabil!
Spre exemplificarea acestei teorii: cel mai simplu este sa privesti incaperea in care esti chiar acum! Concentreaza-te pe un anumit obiect sau persoana. Nu-i asa ca ai dori sa schimbi ceva? Poate fi pozitia unui tablou, a cestii de cafea sau freza colegului care tocmai a intrat in birou.
Personal in acest moment as vrea sa pot schimba ceea ce este respectiv sa-l opresc pe vecinul care bormasinareste de doua ore si as vrea sa pot asculta linistea.

In opozitie cu rezistenta la schimbare – sau dorinta de a schimba –ceea ce este se afla acceptarea a ceea ce este. Cand esti tolerant sau intelegator, in acel moment permiti lucrurilor sa fie ceea ce sunt in acel moment. Acceptarea lui ceea ce este nu inseamna a fi pasiv sau apatic, ci inseamna pur si simplu sa accepti realitatea din acel moment exact asa cum este ea.
Mi-as dori in acest moment sa-l pot opri pe vecinul cu gauritoarea si sa ma bucur de sunetul linistii din jur, dar realitatea este ca vecinul gaureste de zor. Dorinta de a schimba ceea ce este nu face decat sa produca energie negativa asupra mea. Si la ce-mi foloseste sa inmagazinez frustrare si energie negativa?

Daca permiti lucrurilor sa fie ceea ce sunt, energia astfel castigata poate fi canalizata in alte directii. Poti deveni mai productiv, mai creativ si nu in ultimul rand un om mult mai fericit!
Optiunea-ti apartine! In totalitate…