Archive for January, 2011

Acest documentar si concluzia extrem de ingrijoratoare nu trebuie ratate si luate in deradere de nici un om inca intreg la mansarda. Ecologisti sau nu trebuie sa incetam sa ne gandim numai la noi si la progeniturile noastre. Consumam mai mult decat poate indura sa regenereze aceasta planeta si procesul este irefutabil. Daca nu ne domolim din aceasta cursa de mai mult si mai repede prin orice mijloace…

Avem o viata, aceasta afirmatie poate este adevarata sau nu, nimeni nu stie cu certitudine, dar aceasta incertitudine nu ne da dreptul sa secatuim si sa ne batem joc de ceea ce ne este oferit gratuit de planeta. Daca de cei din jurul tau cu siguranta nu-ti prea pasa, ca doar esti roman in Romania, poate te sensibilizeaza gandul ca odrasla ta nu va mai cunoaste NICIOADATA gustul adevarat de rosie de gradina sau parfumul unei capsuni proaspat culeasa dupa ploie.  Totul se intampla deoarece TU ai decis ca plasticul este cool, ca avem nevoie de 3 masini desi suntem 2, ca ne trebuie un nou LCD in baie, desi declari sus si tare ca nu te uiti la TV.  Cumparam lucruri de rahat de care nu avem nevoie indoctrinati de reclamele unei societati de consum care nu vrea decat sa-ti ia si ultimul sfant din buzunar si astfel sa te transforme intr-un sclav cu guler alb, costum de firma, masina puternica, nevasta siliconata si copii cretinoizi ce nu mai stie sa vorbeste romaneste. Succesuri succesive boule.

Mai avem o sansa, dar suntem prea ocupati cu joburile noastre de rahat de la care primim salariile si mai de rahat cu care trebuie sa achitam impreumuturile facute pentru RAHATURILE  de care defapt NU AVEM NEVOIE.

Priveste acest documentar cu ale lui 2 ore, daca nu esti prea ocupat sa devii urmatorul milionar din aceasta tara de 23 milioane de patroni. Investeste aceste doua ore in tine si gandeste-te cate lucruri simple poti face pentru a economisi energie si cat de usor este defapt sa faci bine.

Gandeste-te ca un simplu gest al tau si al altora, insumate inseamna enorm de mult pentru ecosistemul planetei si pentru existenta noastra ca specie in viitor.

Toti vrem sa lasam ceva in urma noastra, sa se spuna despre noi ca am facut si am dres in aceasta viata. Tot ce va rog este sa nu mai lasati PET-urile in padure si pungile de plastic in apa marii.

Salutare si crede-ma cand spun:  si tu mai poti salva inca planeta!

 

 

Mi-am instalat windoze 7 ceva cu ultimate caca maca edition….banal, translucid, cica intuitiv, deci in definitiv inca o porcarie marca Microsoft. De la manualul pionierului incoace nu am mai intalnit o asa colectie de help, advisors, troubleshouter solvers si alte dracovenii gata pregatite sa-ti raspunda la toate intrebarile si sa-ti faca experienta usoara si pufoasa.   Se pare ca odata cu marirea numarului de oameni ai planetei ce folosesc un computer, se produce cumva o involutie! Windozele si-a asumat statutul de sistem de operare pentru semi oligofreni si blonde ce vor sa-si arate botul de stiuca roze pe marele WorldWideWeb.

Una peste alta…. back to Linux distribution my friends!

Take it easy!

Atasez un print screen mai mult decat haios….

Nu am mai scris de ceva vreme….

Defapt niciodata nu am fost prea harnic cu acest loc de presupusa libertate de exprimare a aberatiilor si gandurilor invalmasite in propria-mi minte….pacat… ar fi trebuit sa fie aceasta supapa mea de refulare, vana mea de evacuare a prea plinului ce se acumuleaza si de atatea ori “stagneaza” in strafundurile mintii mele, nedecantandu-se, nepermitandu-mi sa ma oxigenez, defapt sa respir …. sa mai SIMT ca traiesc.

Si pe nesimtite au mai trecut doua luni din viata mea, intr-un ritm mai alert si cu o rata de improspatare la care creierul meu nu reuseste sa se ajusteze, dar la care reactioneaza totusi prompt, ca un aparat cu fise la apasarea butonului ” mai da-mi o cola”…

Ma trezesc uneori in timpul zilei si ma privesc muncind, incrancenat, serios, gandit, incruntat, cu toate simturile incordate, gata de atac, ca o felina ce simte mirosul prazii apropiindu-se….  Ghemuit in scaunul meu, cu ochii scrutand imensitatea pixelata a ecranului, intr-o pozitie anormala, ce-mi genereaza minunate dureri de spate la venirea serii, trec printr-un proces de dedublare si reusesc sa ma privesc pe mine insumi  (pam -pam)! Straniu! Nu ma recunosc, este corpul meu, dar nu sunt eu.  Cand a trecut timpul, unde a fugit lumina din ochii mei? Cine esti si ce vrei de la mine? Workoholic patologic… trezeste-te… nu e pentru tine, poti mai mult si mai bine!

Dragii mei, cu totii suntem deprimati uneori, dar eu nu ma simt un deprimat si  un invins de sistem…. cred si sper totusi “ca binile invinge”! Sunt un alt roman care tanjeste la macar un trai decent in tarisoara asta violata de generatii intregi de samavolnici si analfabeti cu diplome si doctorate luate in leasing si pe sub mana.

Sunt si eu satul de o Romanie ce sta pe centura Europei ca ultima petarda stropita de rotile tirurilor nemtesti conduse de  soferi turci ce transporta cacaturi europene “Made in China”, poate poate o sa aiba si ea ceva macar caldut in stomac la noapte….

Gata cu politichia ca devin virulent si doctorul mi-a spus ca dupa 30 de ani barbatii trebuie sa aiba grija…. ca sunt predispusi la tot felul de chestii ce se pot termina tragic ( te insori, faci un copil si dupa 10 ani afli ca nevasta traieste cu prietenul tau de-o viata, iar copilul nu e al tau).

Intr-o tara care a dat lumii notiunea ” ai grija sa nu te traga curentu’ “, mi se pare absolut normal logic ca barbatii dupa 30 de ani sa aiba grija la colesterol si EEE-urile din alimentatie.  Pe femei nu le afecteaza, decat mai tarziu, cand noi oricum suntem demult oale si ulcele…

Dupa cum ti-ai dat seama deja, nu vorbesc despre nimic si aberez la greu….

Intr-un episod urmator voi continua sa te ametesc pe tine si pe mine in acelasi timp si cu aceeasi placere!

La buna revedere…

 

Just funny in a british way that is quite conforting …